by

9. O vrăjitoare

10. Foarte bun
8. Fă-ți de cap

- Unde e Lisa?

- Domnișoara ciufulită cu hainele ude? Am rugat-o să vă aștepte pe hol. I-am spus că noi doi avem ceva de vorbit.

Mă uit la acest tip mic și îndesat și mă mir cât de satisfăcut este de propriile lui vorbe. N-am de gând să mă las intimidat de faptul că sunt îmbrăcat doar în pantaloni.
- Avem? Nu-mi aduc aminte să fi văzut în calendar un meeting în camera de hotel. Ați vorbit cu secretara mea?

Zâmbește superior și se uită în jos la șlapii mei de hotel pe care scrie mare ‘Ring’.
- Herr Radu, pentru un individ care nu își face temele de casă, sunteți mult prea glumeț.

- Iar dumneavoastră Herr, pentru un individ pe care nu-l cunosc, vă permiteți prea multe.

Mă fixează și nici măcar nu clipește. Are un rânjet enervant. Vine spre mine, întinde mâna și vorbește pe un ton fals-lingușitor.
- Haide atunci să facem cunoștință. Mă numesc Peter, te vizitez din partea clientului.

Îl las cu mâna în aer.
- Ce client?

Afișează brusc o față de înmormântare.
- Clientul, Paul. Clientul. Ai doar un singur client. Sper că ai un singur client. Ar fi bine.

Mă întorc cu spatele la el, deschid dulapul și cotrobăi prin el, să nu mi se vadă nicio reacție pe față.
- OK, Peter. Mă bucur să te cunosc. Zi repede ce vrei și lasă-mă să ajung la serviciu. Altfel n-am cum să-mi fac tema de casă și să-i dau clientului ce-i trebuie.

- E bine că acum te grăbești. Ți-a luat jumătate de an ca să te angajezi la KinnexIT, încă două luni ca să obții transferul al Viena și acum în sfârșit te grăbești. Mesajul pe care trebuie să ți-l transmit este simplu: ai două săptămâni la dispoziție să livrezi informațiile despre E77. Faptul că m-au trimis să-ți dau acest mesaj personal ar trebui să te îngrijoreze.

Mă întorc către el cu cămașa pe jumătate băgată în pantaloni.
- Crezi că voi lucra mai bine sub amenințări?

- Sincer, mie nu-mi pasă cum lucrezi mai bine. Eu am venit să îți livrez mesajul și să îți dau un sfat personal: ar fi bine să te pui pe treabă. Și acum că ți-am spus, mă duc să mânânc un croissant la restaurantul hotelului, am auzit că sunt 7 euro bine investiți.

Fericit la culme, piticul se îndreaptă către ușă și dispare. Nu trec nici 3 secunde și cineva bate la ușă. Mă duc să deschid și o las pe Lisa să între înapoi. Se uită la mine ca la o fantomă.

- Ce mama dracu’ a fost asta? Cine e ăla?

- Un tip căruia îi datorez niște bani.

Mă privește în continuare ciudat. Ar fi cazul să schimb subiectul.
- Îmi pare rău că a trebuit să stai pe hol. Nu-ți fă griji, totul e OK. Hai să mergem să te schimbi și tu și să fugim la birou.

- Apropo de birou. Am vorbit la telefon între timp cu una dintre secretare. Juss a cerut să fim invitați la comisia de disciplină, pentru că n-am ajuns la ședința de dimineață. Era cam supărat, cică.

Sunt la Viena de o zi. Deja mi se pare că se adună prea multe probleme.
- Fuck. Exact de asta aveam nevoie.

Lisa zâmbește iarăși cu ochii.
- Stai liniștit, am vorbit între timp și la HR, le-am convins pe tipe să îl notifice că nu are destule motive pentru disciplinar. Am scăpat. Ce zici, mă descurc?

Dau un high-five cu ea.
- Perfect! Aș putea să te sărut.

Se lasă o liniște oarecum ciudată. Mă întreb de ce i-am zis asta. Ea dă din cap dezaprobator.
- Am băut o seară întreagă împreună și n-ai vrut să pui mâna pe mine și acum, când arăt ca o vrăjitoare, vrei să mă săruți. Ești praf.

10. Foarte bun
8. Fă-ți de cap

Write a Comment

Comment


− 5 = doi