by

2. Bine organizat

3. La înălțime
1. Nu moare nimeni

Treizeci la sută dintre femeile care au celulită nu vor să recunoască asta. Peste șaizeci la sută dintre bărbații părăsiți de neveste își rezolvă frustrările făcând sex cu femei mult mai tinere decât ei. Iar eu sunt deja sigur că sunt peste optzeci la sută șanse că domnișoara international business development manager, Lisa Edel, a uitat de mine și că stau ca un martor în aeroport și citesc reviste pentru femei. Nu că n-aș avea răbdare, dar deja au trecut 45 de minute de când mi-am ridicat bagajele și am zâmbit frumos ofițerului de la poliția de frontieră, ca să fiu sigur că semăn cu poza din buletin. Sună telefonul.

- Herr Radu, sunt aici la sosiri, dumneavoastră unde sunteți?
Mă uit în jur și văd o Frau îmbrăcată foarte business, cu telefonul la ureche, stând cu spatele la mine și cu fața la tabloul de sosiri. Sigur e ea, îi recunosc freza de pe Skype.
- Frau Edel, vă rog să vă întoarceți 180 de grade și mă veți vedea.
Mă ridic și îi fac cu mâna. Zâmbește și își aruncă telefonul în poșetă, apoi vine spre mine cu mâna întinsă.

- Bine ați venit la Viena! Lisa Edel, îmi pare bine – mă miram că nu găsesc zborul dvs. pe panoul de sosiri.
Nu-mi dau seama dacă a fost îngrijorată pentru mine sau iritată că nu m-a găsit mai repede. În orice caz, merită să îi scot ochii.
- Paul Radu, încântat. Zborul meu a aterizat acum aproape o oră, de aceea nu mai este în fruntea clasamentului.

Se blochează câteva secunde, mie mi se pare o veșnicie, așa că mă uit spre telefon, nu am de gând să o ajut cu vreo replică.
Revine brusc:
- Aaa, știu ce s-a întâmplat. Colegii din România mi-au transmis cu siguranță din nou ora de sosire a Bucureștiului, în loc de cea a Vienei, de aici neconcordanța. S-a mai întâmplat în trecut. Probabil că v-ați plictisit.
- Deloc. Am apucat să citesc jumătăte de revistă pentru femei.
Zâmbește.
- Perfect, domnule Radu. Atunci să nu mai pierdem vremea aici, șeful vă alteaptă la sediu.

Mașina de firmă e nouă, miroase foarte tare a plastic și a parfumul Lisei. Nu mă mai pot abține, îmi pornesc internetul pe telefon, pornesc conexiunea criptată și dau un mesaj.

‘Ce oră de sosire i-ai comunicat Lisei?’
Andrei is typing…
‘O oră greșită. Intenționat. E o idee bună să pari / să părem puțin mai dezorganizați. A funcționat?’

Mă uit puțin pe geam la bornele de pe autostradă care trec pe lângă mine și apoi îi răspund:
‘Ești prost.’
Andrei is now offline.

3. La înălțime
1. Nu moare nimeni